Privim în aceeaşi direcţie

                       

                                 Motto: „Dacă tu eşti o pasăre, sunt şi eu o pasăre”.

Noaptea trecută am visat un poem

lung cât o pagină de revistă

scris cu litere glagolitice

motiv pentru care nu-l pot reproduce

îl povestesc pe scurt

Descrie-mi, Doamne ţinuturile

în care nu am călcat

şi înfăţişarea Ta

deşi exprimarea-Ţi nu o voi pricepe

poate

iar tu, Doamnă desenează-mi

un tablou care să-mi ţină de cruce

seara la culcare

Fiindcă eu am fost îndrăgostit

doar de cuvintele mai lungi ca

Ecuatorul

motiv pentru care alaltăieri

le-am trădat

Pe tine, nu

deşi prin venele mele

nu curge sânge

ci trec doar vânturi

amirosind a toamnă târzie

Iar într-o noapte chiar a venit

Toamna

Şi într-o clipită m-am dumirit

Că ea se numeşte simplu-

Doamna

Pentru care sunt în stare

să mă împrietenesc şi cu

Moartea

şi să ne facem fraţi de cruce

fără să ştim

nici eu şi nici ea

care pe unde s-apuce

Tu să ai grijă însă

Doamnă

că tocmai acum prin faţa

ferestrei tale

mai trece grăbit

un anotimp...