poem dedicat Zilei Limbii
Române
În zgomotul şi nepăsarea noastră
tac cioburi de cuvinte traco-gete
din inima Cetăţii Sarmisegetuza
doar uneori într-un târziu
răzbeşte
câte un ecou :
Dromihete,Deceneu
Decebal şi Burebista
Eu n-am trăit războiul cel mare
dar ştiu
că de pe atunci
Istoria Română
mai mereu stătea cu sufletul la gură
Istorie înseamnă limba română
"dulce ca un fagure de miere"
dor, glie, demnitate, iubire
cinstire de eroi !
